Vădeni este un sat şi comună din raionul Soroca. Satul are o suprafaţă de circa 2.30 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 6.35 km. Din componenţa comunei fac parte localităţile Vădeni și Dumbrăveni. Localitatea se află la distanța de 20 km de orașul Soroca și la 145 km de Chișinău. Satul Vădeni a fost menționat documentar la 2 aprilie în anul 1552.
Legenda satului:
Exista mai multe legende a satului Vădeni, dar ne oprim la două din ele: la cea culeasă de folcloriștii localnici și cea istorică culeasă de istorici.
Legenda folclorică a satului:
Aici era o râpă, Tăburceni(spun unii că aici cândva a fost un sat Galbena) și era o cruce. Se zice că pe timpuri cînd năvăleau barbarii, pe aici au fost păduri. Niște vădăni ce locuiau aici au fugit și s-au afundat în pădure. Și deaceea satul se numeste Vădeni.
Legenda istorică a satului:
În baza unei cărți domnești, ce se păstrează în fondurile Arhivei Naționale ale Moldovei știm că satul Vădeni a fost întemeiat de pârcălabul Sas la 3 aprilie 1552 sub denumirea Fântâna Holenești. Chiar dacă, de la început, locuiau aici câteva familii, numărul brațelor de muncă erau insuficiente pentru a lucra pământul obținut de pârcălab (se știe că pârcălabul Sas a obținut aceste pământuri- 2 seliști Fântâna Holeneștii și Fântâna Pantii, de la Ștefan Voievod, pentru că a slujit cu credință și dreptate). Astfel, s-au adus oameni din alte teritorii, fiind susținut de domnie, pentru că pământurile de la hotarul de est al Moldovei erau puțin populate. Conform primului recensământ , întreprins de domnitorul Moldovei în 1591, în tot ținutul Soroca au fost înregistrate 1714 familii de țărani contribuabili. De aceea, miluindu-i pe credincioșii lor cu moșii, domnii Moldovei le permiteau unora ca să fie slobozi să cheme oameni din alte părți, pentru a face sate. Domnii țării acordau și „drept de slobozenie cu scutelnici” pentru „oameni străni” ce îi aduceau proprietarii de moșii, adică noii locuitori erau scutiți de plata birului și de alte dări. Neavând însă pământul lor, așezându-se și lucrând pământul moșierului, în scurt timp ei deveneau dependenți de feudali. Aceasta a fost și soarta primilor locuitori ai satului Vădeni. Pârcălabul Sas a adus oameni din alte zări. De unde? Primii au venit , pare-se de la un vad al Prutului și îi ziceau vădeni. De unde și numele moldovenesc al satului.
Cele mai cunoscute locuri din ținutul Vădeni:
Vădeni este un sat cu oamen gospodari, cu case arătoase și mai modeste, noi și mai vechi, dar toate îngrijite gospodărește, mărturie că în aceste cuiburi familiale se menține mereu spiritual hărniciei, moștenit de la străbuni, căldura relațiilor sufletești dintre părinți și copii, dăinuiesc dragostea și respectul reciproc.
În fața Casei de Cultură ca un crainic taciturn al netrecătoarelor dureri omenești, stă monumental ridicat în memoria consătenilor căzuți în bătăliile celui de-al doilea război mondial.
Un pârâiaș curge pe fundul văii, își duce apele spre râulețul Camenca, formând, mai la vale de sat, două iazuri cu pește, folosite și pentru irigarea vetrelor cu legume. În centrul satului, pe malul drept al râulețului este o Troiță instalată de către Pavel Repeșco și alți săteni în anul 1991 lângă o fântână veche. Cică, pe aici, de o parte și de alta a acestui fir de apă au descălecat, secole în urmă, întemeietorii satului, oameni creștini, cu dragoste și credință de Hristos Mântuitorul.
Urcăm drumul spre coama dealului-rege (Dealul Vădeni), drum ce te poate duce în satul vecin, la Rădulenii-Vechi și la gara Florești, până unde trebuie să parcurgi 18 km. La ieșirea din satul Vădeni, la margine de pădure este instalată o răstignire de Cazac Anton, Valentina și fiul Anton în anul 2003. De aici, de la poalele pădurii, se vede, ca o palmă, toată moșia Vădeni. Coborând în pantă, în vale, spre două iazuri ca două oglinzi, este situate satul cu casele sale care de-abia își ițesc acoperișurile de sub umbra livezilor (livezile ocupă o suprafață de peste 300 ha, întinzându-se așa cum curge pârâiașul- de la vest spre est.
Dinspre sud, mai sus de sat, e râpa lui Brumă, iar puțin mai spre vest, este râpa Grăureștilor. Se spune că neamul lor a venit de peste Prut și s-au așezat în partea de apus a satului.
Tot spre vest de sat, spre lunca Căinarului, e Valea Cânepei. Pe timpuri erau aici niște izvoare puternice și bărbații făceau ochiuri de apă stătătoare în care femeile puneau cânepa la murat, fiindcă în sat nu se permitea topitul cânepei, că, dacă vreo vită se adăpa din acele locuri în care se mura planta, putea să piară… și străbunii noștri aveau idee de ecologie.
În partea de sud-est a satului (sub pădure) se află Hârtopul Mic, iar mai sus, spre Moiac, Hârtopul Mare și Ponoarele. Aici pământul e activ, iar când plouă abundent se prăbușește, terenul alunecă, deaceea aici sunt predominante pășunile.
Spre vest de livadă, la nord de Vădeni, e zis locul Tăbârceni- fosta moșie a unui răzeș cu numele Tăbârță. La ieșirea din sat, spre orașul Soroca, este un drumeag la stânga, spre un alt loc frumos al ținutului nostru drag, Odaia. Acolo este situat un iaz, iazul de la Odaie. Iar mai departe, după deal, spre satul Regina Maria, e locul zis La Grăchina. Bătrânii spun că acest loc a fost stăpânit de o boieroaică cu acest nume, care locuia la Iași și venea aici doar atunci când trebuia să încaseze veniturile… Într-o lăsătură, după valea Grăchinei, e locul zis La șapte iepe.
S-au scurs ani și ani de la apariția acestor denumiri de locuri , deaceea ele sună misterios, parcă ascund de noi niște taine, în realitate ele păstrează amintirea despre unii oameni care au influiențat apariția și evoluția satului Vădeni.
Populația :
Cu încetul, satul creștea. În anul 1857, aici se numărau 86 de gospodării, iar în 1859, în listele satelor Imperiului Rus se menționează: „Vădeni, sat la 15 verste de centrul județean Soroca, are 101 gospodării cu 231 locuitori de sex masculin și 200 de sex feminine, iar către jumătatea secolului XIX în satul Vădeni locuiau 435 moldoveni și 20 ruși.
Conform recensământului din anul 2004:
Locuitori – 2 318 din care:
Bărbați – 1 119
Femei – 1 199
Componența pe naționalități:
| Nr. Ord. | Naționalitate | Nr. locuitori |
| 1 | Moldoveni | 2 292 |
| 2 | Ucraineni | 13 |
| 3 | Ruși | 8 |
| 4 | Bulgari | 2 |
| 5 | Altele | 3 |
Conform recensământului din anul 2014:
Locuitori – 1922 din care:
Bărbați – 911
Femei – 1011
După grupele de vârstă:
| Nr. | Denumirea grupei | Nr de persoane |
| 1. | 0-17 ani | 380 |
| 2. | 18-64 ani | 1213 |
| 3. | 65+ ani | 329 |
Numărul gospodăriilor casnice era 964, dintre care:
Gospodării cu 1 persoană- 256
Gospodării cu 2 persoane- 212
Gospodării cu 3 persoane- 173
Gospodării cu 4 persoane- 187
Gospodării cu 5 persoane- 88
Gospodării cu 6 persoane- 31
Gospodării cu 7 persoane- 14
Gospodării cu 8 persoane- 3
Mărimea fiecărei gospodării, în medie este de 2,8 persoane.
Un veac zbuciumat (file din istorie)
Secolul XX a venit asupra lumii cu bubuit de tunuri, cu războaie și revoluții, cu chinuri și lacrimi.
Satul Vădeni a intrat în acel veac cu o populație de 1412 suflete, gospodarii având în total 74 de cai și 594 de vite mari cornuted, deci era o stareeconomică de neinvidiat. Erau și familii înstărite, dar majoritatea sătenilor o duceau greu. Starea economică se înrăutățește și mai mult în timpul războiului ruso-japonez din 1904-1905 când o seamă de bărbați au fost duși de țarism pe jariștea războiului. Și nu toți s-au întors acasă, iar alții au revenit schilodiți. În consecință, se reduce numărul brațelor de muncă, mari suprafețe de pământ rămân nelucrate, de unde și recolte slabe și sărăcie pe mesele țăranilor. Dar noul veac, pe lângă toate acestea le aduce sătenilor și unele realizări ale procesului agriculturii. La Vădeni au început a semăna porumbul și grâul, iar zemstva județului Soroca dorind să dezvolte lupta cu dăunătorii dădeau în chirie pulverizatoare și au început vânzarea insecticidelor. În 1914, satul Vădeni era numărul 1 în componența sectorului agronomic al județului Soroca.
La 1 august 1914, Germania a declarant razboi Rusiei, și din nou o bună parte din cei mai bravi bărbați au fost duși la bătălie. Nu se știe cu exactitate câți din vădeneni au plecat, însă știm că 19 dintre ei au scăpat din focul războiului și s-au întors la vatră.
În anul 1922, în cadrul reformei agrare basarabene, 329 capi de familii din Vădeni au primit 914 ha 7500m.p.de pământ.
1914 este anul când Basarabia s-a unit cu România, iar Consiliul Directorilor Generali, organ executiv format de Sfatul Țării, a adoptat statutul prefecturilor care erau forul administrativ suprem la nivel de județ, iar primarii era principala figură în administrația locală (primar de Vădeni Chirică Repeșco), ca mai apoi din anul 2011 este ales Buga Leomid în funcția de primar de Vădeni.
În urma semnării Pactului de neagresiune la 23 august 1939, dintre Germania și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, la putere, în Basarabia au venit bolșevicii , la rândul lor cu transformări socialiste. Începând din 13 iunie 1941, autoritățile sovietice au ridicat din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească pe cei mai buni gospodari, intelectuali și i-au deportat în Siberia, despărțind familii. Un mare număr de săteni au acceptat puterea sovietică, s-au bucurat de sosirea ei și s-au încadrat active în realizarea acțiunilor propuse de ea, fapt pentru care aveau să sufere în viitorul apropiat. Încă nu se ogoiseră satul de valul de arestări și deportări, că asupra lui căzu o altă năpastă: Războiul! Germania hitleristă (România ca aliat), încalcă Tratatul de neagresiune și atacă Uniunea Sovietică, fără a declara război. Astfel, în vara anului 1944, autoritățile sovietice au procedat cu mobilizarea bărbaților pentru completarea unităților militare sovietice. Din Vădeni au fost luați la război aproape 350 de oameni, dintre care 124 au căzut pe câmpul de luptă. Imediat după trecerea valului de foc al cumplitului război, la Vădeni se instaurează puterea sovietică și iarăși cu regulile sale. Cetățenii trebuiau să dea o parte din recolte statului. Știm că anii 1946-1947 au fost ani grei din istorie, și pentru străbunii noștri. Încă anul 1945 a fost un an secetos, iar în vara anului 1946 au fost înregistrate emstvosm de +38 grade fără picătură de ploaie, emstvo a dus la pierirea recolei. Într-o situație catastrofală s-a pomenit și sectorul zootehnic, din lipsa nutrețurilor și a apei țăranii au fost nevoiți să reducă numărul de animale. Sătenii ajunseseră într-o stare de sărăcie lucie. Asupra situației din Vădeni, autoritățile si-au îndreptat atenția abia în 1947, când starea de lucruri devenise catastrofală, după ce în sat au avut loc două tragedii- două cazuri de omocidere și emstvosm.
În noaptea de la 5 spre 6 iulie 1949, exact la ora 20:00, asupra satelor RSSM din dreapta Nistrului s-au năpustit 4,5 mii de emstvo, 13,8 mii de soldați și ofițeri sovietici. Ei intrau în case, îi ridicau pe oameni din așternuturi, îi îmbarcau în camioane și îi expediau la punctele de oncentrare, iar de acolo în Siberia și Extremul Orient. Aceeași soartă au avut-o și cei mai buni gospodari din satul Vădeni, astfel din sat au fost ridicate și deportate 10 case, ems unii din ei s-au întors la baștină, averile nu le-au mai putut recupera, numai dacă erau în stare să le răscumpere.
La 12 august 1949, se organizează colhozul de la Vădeni sub numele Karl Marx cu Grigore Repeșco ales ca președinte. La început colhozul a avut 149 membri, iar la ședințele cârmuirii din 29 august- 21 septembrie 1949 au fost primiți majoritatea sătenilor.
Biserica „Sfântul Nicolai”
Biserica din satul Vădeni, cu hramul Sfântul Nicolai, a fost atestată documentar în anul 1789, avea o clădire de lemn, unsă cu lut, acoperită cu stuf, dar înzestrată cu obiecte de cult și cărțile necesare, iar preot fiind Alexei Kiselski, care a fost urmat de Ion Nicu. În 1868, la Vădeni se construiește biserica din piatră de către moșiereasa Ana Străjescu, biserica „Sf. Nicolai”, care slujește și în emstvo activând ca preoți Ștefan Bulgaru și Gheorghe Graur. La 12 noiembrie 2007, biserica a fost sfințită după reparație, atât interior cât și exterior, fiind reparat capital acoperișul.
Bulgaru Ștefan – preot Graur Gheorghe – preot paroh
Școala din Vădeni
Prima școală de alfabetizare, adică unde se învăța doar a citi și a scrie, s-a întemeiat la Vădeni în anul 1889, iar în 1898 școala avea clădire proprie în care învățau 38 de copii. Mai târziu, în anul 1905 școala și-a întrerupt activitatea și în Vădeni erau circa 100 de copii de 8-12 ani. În 1912, a început construcția școlii de emstvo, unde activau două învățătoare- Maria Kovalevscaia și Liubov Cernăuțan. Aici era amplasată o mica bibliotecă. Statistica ne arată că la 1 ianuarie 1915 aici învățau 113 elevi, iar la 1 ianuarie 1916 era deja 128 elevi. Șefa școlii era Maria Kovalevskaia. În anii de școală 1919-20 și 1920-21 învățământul din Basarabia era de trei categorii: primar, secundar și superior, iar la Vădeni exista o școală primară cu doi învățători: Dumitru și Ecaterina Romanciuc. Școala de zemstvă era neâncăpătoare pentru numărul mare de copii ce s-au născut în acea perioadă, deaceea s-a decis ca în anul 1972 să se dee în exploatare edificiul cu trei niveluri, astfel și-a început activitatea școala medie cu circa 600 elevi, iar colectivul de pedagogi- 60 persoane, Ion Colenchivschi- director, director-adjunct- Vladimir Romanciuc, iar din 1956 director este numit Ion Gorodenco care a activat până în 2001 când la postul de director vine Raisa Marchitan. Din anul 2009 până în prezent ca director activează d-na Silvia Vataman, fiind profesoară de istorie. În prezent la școala din Vădeni „Gimnaziul Dinastia Romanciuc” activează 14 cadre didactice cu 148 elevi.
Silvia Vataman- directoarea Gimnaziului
Oficiul medicilor de familie
Până în anul 2017, oficiul medicilor din Vădeni era amplasat la etajul doi al clădirii ce aparține „Agroselect- Vădeni”. În urma unei finanțări din cadrul unui proiect din domeniul medicinii a fost construit un nou edificiu echipat cu utilaj moderm, cu un medic de familie – Elena Verbițchi, cinci asistente medicale: Popa Claudia, Țurcan Galina, Graur Claudia, Tatiana Sochircă, Viorica Panfil, și personal auxiliar.
Grădinița de copii „Foișor”
Prima grădiniță de copii din s. Vădeni și-a început activitatea în 1961 și era amplasată într-o casă adaptată. Atunci era o singură grupă de copii de toate vârstele, șefa grădiniței Virginia Bujor. În 1970, grădinița a fost transferată în fostul club, activau deja două grupe. În anul 1982, la vădeni se dă în exploatare un nou edificiu, predestinat grădiniței de copii, iar clădirea spațioasă permitea staționarea a circa 140 copii. Din anul 1995 până în prezent, șefă a grădiniței este Vera Samson. La moment sunt deschise trei grupe, unde frecventează în jurul la 60 de copii cu vârstele cuprinse între 2- 6 ani.
Repeșco Lilia- directoarea de grădiniță
Biblioteca sătească Vădeni
Biblioteca săteasca din satul Vădeni și-a început activitatea în anii `50 în Casa de Cultură veche și doamna Maria Babivschii a fost prima bibliotecară. Pe parcursul anilor până în present au activat mai multe bibliotecare: Tighinean Maria, Graur Virginia, Caraman Margareta, Ouș Elena, Graur Aliona, Bulai Eugenia, Dimitriu Elena, Dobrovolschii Lucia și în present activează Negoița Galina cu perioadele 1.04.2004-25.05.2016 și din 10.11.2016 până în prezent.
Prin anii 2010 edificiul bibliotecii era într-o stare deplorabilă, din cauza acoperișului. Dupa ce a fost reparat acoperișul, biblioteca avea nevoie de reînoire, astfel, în urma implementării proiectului „Renovarea bibliotecii cu tehnologii informaționale„finanțat de ambasada Norvegiei a fost reparată capital, s-a procurat literatură nouă și calculatoare. Atunci, la acest proiect au lucrat foarte mult directorul Casei de Cultură și președintele ONG „La noi acasă„- Lungu Simion și voluntarul Corpului Păcii în Moldova prin Programul de Dezvoltare Comunitară și Organizațională PDCO- Michelle Brandon.
Mai târziu, din 2013 biblioteca face parte din Programul Novateca, în urma caruia avem acces la internet- achitat lunar de Administrația Publică Locală.
Iar din iulie 2015 biblioteca este partener principal al Programului de Dezvoltare Comunitară și Organizațională al Corpului Păcii, unde voluntarul Clary Estes- ne ajută la organizarea activităților de biblioteca și Casei de Cultură, la implementarea noilor servicii de biblioteca ca: „Clubul Copiilor Creativi”, „Vânatoarea de comori”, „Promovarea unui mod de viață sănătos„- sesiuni de yoga, și instruiri la calculator „Învață-te să te informezi„- unde s-au accentuat componentele calculatorului, programul word, accesarea internetului și selectarea informației de pe internet și salvarea în word.
Alte proiecte : Program+1 (2017), Patrimoniul Cultural- totalitate de valori (2018- 2020- 2022), Consolidarea cercului Fantezie și Măiestrie (2021), Veșnicia s-a născut la sat (2023), Democrație pentru participare (2025), Lada strămoșească (2025).
La noi biblioteca a fost și va ramâne un spatiu comunitar unde intri fără să platești și aparține publicului. Modelul de biblioteca: depozit de cărți, sală de lectură și sală multimedia este modelul secolului al XXI-lea.
Biblioteca este un loc de informare și are rol educativ-cultural.
Oficiul poștal Vădeni
Oficiul poștal Vădeni și-a început activitatea la 20 iunie 1959, iar Nicanor Răilean fiind numit șef, poștaș- Ion Felea. Din anul 1983 ca șefă al oficiului lucrează Graur Maria, Valeriu Murzac și Melnic Iulia- poștași. În prezent șefa Oficiului poștal este Cobîlean Cristina.
Casa de Cultură Vădeni
Casa de Cultură din satul Vădeni este una din instituțiile satului care contribuie la dezvoltarea gustului artistic, la întărirea culturii frumosului, care innobilizează și înalță inima poporului.
Căminul cultural a fost înființată în anul 1970. Primul director a fost Dobrovolschii Simion. Pe parcursul anilor au mai activat – Sochircă Andrei, Marestan Nichita, Ion Balanici, Serafima Lungu.
Casa de Cultură este acea vatră de istorie și civilizație care a generat o mulțime de talente ca: Andrei Sochircă, Liliana Goncear, ansamblul folcloric „Țărăncuța”- titlu model, teatrul de păpuși „Țăndărică”, centrul meșterilor populari „Fantezia”, centrul de creație pentru copii „Viitorul”, care activează până în present participând la la diverse activități culturale, expoziții, festivaluri raionale, naționale și internaționale.
În prezent la Casa de Cultură activează ca director d-l Lungu Simion din anul 1987 – conducător exigent și profesionist înzestrat cu har artistic, dăruit domeniului culturii.
Simion Lungu – directorul casei de cultură Vădeni
Casa de Cultură Vădeni
Meșteșugurile populare din s. Vădeni
În anul 2004, Lungu Simion- directorul Casei de Cultură Vădeni, a deschis Școala de Muzică în satul Vădeni. Împreună cu soția Serafima Lungu au decis, și au deschis Centru de Meșteșuguri Populare „Fantezia” care se specializează în confecționarea costumului popular autentic din câmpia Sorocii. Datorită voinței, iscusinței, străduinței ei au realizat multe costume populare care le duc faima nu numai în țară, dar și peste hotare, participă la multe expoziții.
Școala de Muzică
Școala de muzică activează din anul 2004, director fiind Serafima Lungu. Corpul didactic întrunește 6 pedagogi. La moment, în școală sunt înscriși 58 de elevi la următoarele discipline: pian, arta teatrală, acordeon, coreografia.
Teatrul de păpuși „Țăndărică”
Teatrul de păpuși „Țăndărică” a fost fondat în 1987, de la inițiativa lui Lungu Simion. Din anul 1994, teatrul este condus de regizorul Serafima Lungu. Tot în acst an i se conferă titlul onorific „Colectiv model”. Chiar din primul an de activitate, teatrul s-a bucurat de succes, evoluând pe scenele școlii din sat, Casei de Cultură, precum și în alte sate din r. Soroca, Florești. Pe parcursul anilor au montat spectacolele „Capra cu trei iezi”, „Albina salvează lumina”, „Mărul fermecat”, „Câinii cu colaci în coadă”. Activitatea teatrului de păpuși „Țăndărică” se caracterizează printr-o permanentă creativitate.
Păpușile teatrului de păpuși „Țăndărică”- Vădeni
Ansamblul folcloric „Țărăncuța”- Vădeni
Ansamblul folcloric „Țărăncuța”- din satul Vădeni, s-a format în anul 1987 sub conducerea lui Andrei Sochircă. De atunci a participat la mai multe festivaluri raionale și republicane. Repertoriul este autentic, cules din sat. Costumele sunt confecționate de membrii ansamblului folcloric.
